Fragmente de discutat (Terry Eagleton, Geert Lovink)

25 februarie 2010 § Un comentariu

Terry Eagleton, Teoria literară, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
„Definirea literaturii depinde de felul în care alegem să citim, nu de natura a ceea ce este scris.” (pag. 23)
„Nu există o esenţă a literaturii. Orice text poate fi citit non-pragmatic, dacă asta înseamnă să citeşti un text de literatură, aşa cum orice text poate fi citit poetic.” (pag. 24)
„Nu înţeleg prin ideologie doar acele credinţe profund înrădăcinate, adesea inconştiente, ale oamenilor; înţelesul mai restrîns pe care îl dau se referă la felul de a simţi, a percepe, a evalua şi a gândi, care întreţine o anume relaţie cu prezervarea şi reproducerea puterii sociale.” (pag. 30)
„Prin politic nu înţeleg altceva decât felul în care ne organizăm viaţa socială, precum şi relaţiile de putere pe care acest lucru le implică; iar ceea ce am încercat să arăt în această carte este că istoria teoriei literare moderne face parte din istoria politică şi ideologică a epocii noastre.” (pag. 223)
„Părerea mea este că e mai util să vedem „literatura” drept un nume dat de oameni din când în când, din diverse motive, anumitor tipuri de scriitură, în interiorul unui întreg câmp pe care Michel Foucault îl numeşte „practici” discursive, iar dacă trebuie să existe un obiect de studiu, atunci el trebuie să fie acest întreg câmp de practici, şi nu doar acelea uneori obscur etichetate drept „literatură”. Opun ansamblului de teorii (…) nu o teorie literară, ci un tip diferit de discurs (…) care ar include obiectele („literatura”) de care se ocupă aceste teorii, însă care le-ar transforma prin situarea lor într-un context mai larg.” (pag. 234-235)
„ [retorica] Întelegea vorbitul şi scrisul nu ca pe simple obiecte textuale, menite să fie contemplate estetic sau etern deconstruite, ci drept forme de activitate inseparabile de relaţiile sociale mai cuprinzătoare dintre scriitori şi cititori, oratori şi auditoriu şi la fel de neinteligibile în afara scopurilor şi condiţiilor sociale în care sunt încastrate.” (pag. 236)
„Aşadar a fi un om mai bun trebuie să fie ceva concret şi practic (…) şi nu ceva sărăcăcios la nivel abstract, preocupat numai de relaţiile interpersonale imediate care pot fi extrase din acest întreg concret. Trebuie să fie o chestiune de argumentaţie politică, nu doar „morală”; trebuie să fie o argumentaţie morală autentică, una care înţelege relaţia dintre calităţile şi valorile individuale şi toate condiţiile concrete ale existenţei. Argumentaţia politică nu constituie o alternativă la preocupările morale, ci acele preocupări luate în serios, în totalitatea implicaţiilor lor.” (pag. 238)

Geert Lovink, Cultura digitală, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004.
„De-a lungul ultimelor decade, teoria media s-a bazat în mare măsură pe critica literară. Poate că e timpul să inversăm vectorul schimbului intelectual.” (pag. 109)
„Creşterea generală a scepticismului, cinica neîncredere zilnică în toată informaţia transmisă au condus la o totală pierdere a credinţei în influenţa şi impactul ideilor. Ideologia a migrat în sfera tehnoculturii. Ideile care contează sunt branşate în arhitecturi software şi de reţea. (…) O renaştere a ideilor poate avea loc doar după ce înfrângerea establishmentului literar devine un fapt.” (pag. 111)
Intelectualul virtual (VI)- Gândirea negativă
„În primul şi în primul rând, VI e echipat cu abilităţi tehnice şi se poate mişca liber în interiorul bazelor de date on-line, al culturii listelor de discuţie, motoarelor de căutare şi mediilor hipertextuale.”
„Aici virtual are şi semnificaţia de deschis, mereu schimbător, în contact constant cu ceilalţi e-scriitori (şi cititori), care nu se mai concentrează pe acel Magnus Opus hermetic, închis, care definea era autorului.”
„Omul global de e-litere face parte din masele conectate, dar nu simte nevoia să vorbească în numele internetului-în-general sau în numele vreunei comunităţi virtuale anume. (…) Accesul public la o mare diversitate de instrumente de comunicare şi sprijinul mondial al mediilor independente, tactice ar putea face ca, în final, intelectualul politic să devină redundant.” (pag. 113-114)
„(…) intelectualul virtual e localizat în sfera negativului. Chiar şi în pragmatica activitate de programare, design de interfaţă, sau planificarea arhitecturii de reţea, negativul ar trebui să fie punctul de plecare. Utilizând toată aparatura utopică disponibilă, sarcina intelectualului virtual va fi aceea de a explora gândirea negativă. (…) soluţia rezidă într-o radicală tehnoangajare, exprimată în forme festive de nihilism al informaţiei, negativism jubilant care rezistă strategiilor reductive şi esenţialiste, conectând fluxuri de date din orice parte a mediilor vechi şi noi, atât în spaţiul real, cât şi în cel virtual. ”
„Intelectualul virtual: mereu în construcţie.” (pag. 114-115)

Reclame

§ One Response to Fragmente de discutat (Terry Eagleton, Geert Lovink)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Fragmente de discutat (Terry Eagleton, Geert Lovink) at Cercul Metacritic.

meta

%d blogeri au apreciat asta: