Critica veselă

22 Ianuarie 2011 § 2 comentarii

(Alex Ștefănescu, Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste, Humanitas, București, 2009, 372 p.)

Pentru Alex Ștefănescu literatura reprezintă forma autentică a bucuriei. Meseria de critic îl obligă, e adevărat, să întrerprindă și acțiuni dezolante (citirea unor cărți proaste), însă beatitudinea e recuperată în momentul formulării impresiilor de lectură. Tocmai de aceea, exegetul s-a ferit mereu de teoretizări aride ori de studii arborescente, publicistica rămânând spațiul preferat de manifestare. Nu întâmplător, două treimi dintre cărțile sale cuprind antologii ale articolelor de presă, iar Introducere în opera lui Nichita Stănescu poate oricând primi subtitlul „pe înțelesul elevilor”, după cum Istoria literaturii române contemporane e mai mult glossy decât substanțială. Un astfel de Alex Ștefănescu poate fi întâlnit și în Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste, volum ce include recenzii dedicate, între 2001 și 2008, textelor ratate ale unor scriitori obscuri. Pe de o parte, cu toate că inventariază în prefață șaptesprezece „metode” prin care se individualizează cărțile submediocre, autorul nu se dovedește un urmaș demn al lui Maiorescu din O cercetare critică…, de vreme ce motivarea proiectului se fundamentează pe o serie de inconsecvențe. După ce preia retorica apocaliptică a unor confrați („Asist, de mai multă vreme, la o revărsare de literatură fără valoare […] un adevărat fenomen, care mărește răul de care suferă oricum în prezent literatura română: scăderea vertiginoasă a numărului de cititori ai ei”), Ștefănescu recunoaște că a selectat doar cărțile de o „stupiditate expresivă”, de unde izvorăște „prostia spectaculoasă”. În treacăt fie spus, dacă pe nimeni nu mai surprinde infuzia anuală de veleitari, articolele din Cum te poți rata ca scriitor dau seama de o altă realitate respingătoare: grandomania mediocrilor. Unii plătesc pentru traducerea poeziilor în mai multe limbi, alții își publică mailurile ori scrisorile intime, iar faimosul critic Doru Timofte îi dedică unui Octavian Doclin o monografie. Numai că, astfel de tipologii de autori ar trebui să-i preocupe mai mult pe sociologi, poate și pe psihologi, mai puțin pe cronicarii importanți. Așa încât, „sentimentul datoriei” care îl mână în luptă pe critic se exercită în gol – cărțile discutate sunt mai mult decât marginale și dețin, probabil, un tiraj sponsorizat de autorii însiși pentru familie și prieteni.

Pe de altă parte, cele șaptesprezece tare ce ar produce „un carnaval al prostiei omenești” („inadecvarea registrului stilistic, enunțarea emfatică a unor banalități, înfrumusețarea realității, înțelegerea poeziei ca performanță rebusistică” etc.) sunt definite plastic de recenzent, dar nu conceptual. De altfel, chiar în cadrul prezentărilor celor 250 de cărți ratate, judecățile (critice?) marca Ștefănescu au valoare de motto-uri fie inefabile, fie prozaice: „În poezie, dacă emoție nu e, nimic nu e”; „Există și unele momente de literatură autentică, dar după fiecare din ele autorul trage apa”. În timp ce Pierre Bayard în Cum se ameliorează operele ratate (volum publicat recent la editura Art) implică un demers analitic laborios, apelând la lămuriri, ipoteze, ba chiar la soluții teoretice remarcabile, Alex Ștefănescu preferă o cale mai facilă, însă mai distractivă.

Fără a putea deveni un „spiritus rector” de factură maioresciană (deși anxietatea influenței modelului e evidentă), lipsit de vocația teoretizării sau a analizelor profesioniste, criticul de la România literară alege să „râdă orgiastic”. Căci, într-adevăr, simț al umorului deține destul. Iar când nu apelează la calambururi facile ori la insinuări sexiste, unele formulări sunt chiar inspirate și împlinesc proiectul alexștefănescian: stârnesc râsul.

(Text apărut în Dilemateca, nr. 38, iunie, 2009)

Cosmin Borza

Anunțuri

§ 2 Responses to Critica veselă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

What’s this?

You are currently reading Critica veselă at Cercul Metacritic.

meta

%d blogeri au apreciat asta: